Cum să determinați dacă un vas sub presiune necesită reparații?

I. Semne de reparație care trebuie detectate prin inspecții periodice
Inspecțiile periodice ale recipientelor sub presiune sunt cruciale pentru a identifica dacă este necesară repararea. Conform „Regulilor pentru inspecția periodică a recipientelor sub presiune”, următoarele situații indică faptul că un recipient are nevoie de reparații:

1. Defecte excesive la suprafață sau structura internă:

Fisurile, lipsa de fuziune, penetrarea incompletă și alte defecte periculoase, indiferent de dimensiune, ar trebui abordate.

Adâncimea de tăiere a suprafeței care depășește 0,5 mm sau lungimea continuă care depășește 100 mm necesită sudare pentru reparații.

Dacă aceeași zonă de sudură a fost reparată de mai mult de două ori și defectul este găsit din nou, trebuie făcută o evaluare pentru a determina dacă este necesară o înlocuire completă sau o reparație profundă.

2. Reducerea grosimii peretelui care depășește limitele admise:

Când coroziunea uniformă sau localizată face ca grosimea măsurată a peretelui să fie mai mică decât grosimea calculată pentru proiectare, trebuie efectuată o verificare a rezistenței.

Dacă rezistența rămasă nu îndeplinește cerințele de presiune de funcționare, repararea sau operarea cu presiune redusă este obligatorie.

3. Evaluarea stării de siguranță: Nivel 3 sau mai sus:

Nivelul 3: Depășește standardele în piesele defecte; sunt necesare reparații înainte de continuarea utilizării. Următorul ciclu de inspecție este scurtat la 3 ani.

Nivelul 4: Deteriorarea gravă a materialului; limitat la monitorizarea utilizării; utilizare cumulată care nu depășește 3 ani; în această perioadă trebuie aranjat un plan de reparații.

Nivelul 5: prin-fisuri și deformare severă; trebuie casat sau reparat complet înainte de reevaluare.

✅ Notă: „principiul celui mai mic-ac” se aplică în timpul inspecției; orice defect al unei componente critice determină nivelul general al mașinii. De exemplu, dacă corpul principal este de nivelul 2, dar cordonul de sudură al țevii de legătură are crăpături, întreaga mașină este clasificată la nivelul 4.

II. Fenomene anormale găsite în timpul funcționării

În timpul funcționării zilnice, dacă apar următoarele anomalii, mașina trebuie oprită imediat pentru inspecție și pentru a determina dacă este necesară repararea:

1. Scurgeri:

Scurgerile de medii, în special medii inflamabile, explozive sau toxice, au loc la suprafața de etanșare a flanșei, la cordonul de sudură sau la deschiderea conductei de conectare. Cauza trebuie identificată și reparată.

2. Vibrații sau zgomot anormale:

Frecarea dintre container și țevile adiacente, suporturile slăbite sau tasarea fundației pot cauza daune cauzate de oboseală, necesitând inspecția integrității structurale.

3. Supraîncălzire sau bombare localizată:

Supraîncălzirea localizată pe peretele exterior (detectabilă prin termografie în infraroșu) poate indica desprinderea stratului izolator intern sau deteriorarea termică a materialului, necesitând detectarea suplimentară a defectelor.

Deformarea bombată sau umflată indică o deformare plastică a materialului, un defect grav care necesită reparație sau înlocuire.

4. Activare frecventă a accesoriilor de siguranță:

Declanșarea frecventă a supapelor de siguranță sau fluctuațiile anormale ale manometrelor pot reflecta pierderea de presiune internă sau instabilitatea structurală, necesitând investigarea defectelor inerente.

III. Determinarea necesității reparației pe baza tipului de defecțiune Diferite defecțiuni au grade diferite de impact asupra siguranței, iar deciziile de reparație ar trebui diferențiate în consecință:

1. Defecte care necesită reparații:
Fisuri (de suprafață sau interioare): Cel mai periculos defect, care duce cu ușurință la fractură fragilă.
Penetrare incompletă/fuziune incompletă: afectează capacitatea portantă-de sarcină a sudurii și se propagă cu ușurință în defecte de penetrare.

Gropi de coroziune sau zone petice care depășesc jumătate din grosimea peretelui în adâncime: Rezistența structurală semnificativ redusă, necesitând repararea sau înlocuirea sudurii.

Nealiniere excesivă și margini ascuțite în componentele lagărelor de presiune-principale: provoacă concentrarea tensiunilor, ceea ce duce cu ușurință la fisuri de oboseală în timpul funcționării pe termen lung-.

2. Defecte care pot fi monitorizate: Coroziunea împrăștiată cu sâmburi, mai puțin de jumătate din grosimea peretelui calculată în adâncime, fără semne de propagare a fisurilor, poate fi lăsată temporar netratată.

Defectele îngropate legate de fabricație-(cum ar fi porozitatea și incluziunile de zgură), dacă nu sunt modificate în timpul utilizării, pot fi monitorizate pentru utilizare în continuare.

Decupările și craterele minore, care nu depășesc limitele și nu prezintă tendință de propagare, pot fi incluse în următoarea inspecție.

3. Situații interzise de reparare sau ar trebui casate: Recipientele sub presiune fixe nu pot fi transformate în recipiente mobile; astfel de „reparații” sunt ilegale.

Vasele din clasa 5 cu deteriorare severă a materialului (cum ar fi grafitizarea, deteriorarea prin fluaj) și crăpăturile care pătrund în peretele vasului ar trebui, în principiu, casate.

Reparația este lipsită de sens dacă defecțiunile multiple ale reparației sau degradarea severă a căldurii de sudare{0}}a afectat performanța zonei.

IV. Condiții de declanșare a reparației prevăzute de reglementări și standarde

În conformitate cu *Regulamentele de Supraveghere Tehnică de Siguranță pentru Recipientele Sub Presiune Staționare* (STG 21-2016) și ghidurile aferente, reparațiile și inspecțiile de supraveghere trebuie efectuate în următoarele situații:

Înlocuirea, îndreptarea sau repararea componentelor-lagărului de presiune majoră.

Adâncimea de reparare a sudurilor cap la cap depășește 1/2 din grosimea măsurată.

Modificări ale parametrilor de funcționare, conținut media sau utilizare prevăzută, care necesită re{0}}verificarea rezistenței.

Reparații majore care necesită tratament termic post-sudare sau testare la presiune după reparație.